Vizitatori

Avem 15 vizitatori și nici un membru online

NOTA: Inainte de a trece la citirea acestui articol, doresc sa precizez ca textul de mai jos apartine regretatului ing. Vasile Ciobanita, YO3APG. A fost preluat de pe o clona a fostului site al F.R.R., de la link-ul de mai jos, astazi, 12.02.2014 :>

http://hamradio.celebrationstimes.com/default8bc1.html?id=1&;;ACT=5&content=3&mnu=1

Motivul pentru care l-am preluat a fost simplu: e bine scris si nu stiu cata vreme informatia va mai ramane in aceasta forma pe Internet. Vreau sa pastrez adevarul istoric si ii invit pe toti cei care pot contribui cu articole despre istoria radioamatorismului in Romania, sa le trimita spre publicare. Mentionez ca am adaugat unele fotografii (precizand si sursele), pentru a ilustra mai bine continutul regasit in text.

Radioamatorii - scurt istoric (pana in 2001 inclusiv)


Radioamatorii sunt oameni obisnuiti, avand diferite profesii, si i-ati putea intalni chiar printre unii dintre vecinii sau colegii dvs. Oameni din peste 150 de tari au aceasta pasiune. Cunoscuti sub numele de radioamatori, mai pot fi numiti operatori amatori radio sau 'hami' (ham, hamradio). Ei folosesc spectrul undelor scurte sau ultrascurte pentru efectuarea de legaturi radio (denumite 'QSO-uri', in jargonul specific) în care sunt schimbate mesaje mai ales cu caracter tehnic, dar niciodata comercial.

În lume exista aproximativ 3 milioane de oameni care practica acest sport-hobby! Astfel, radioamatorismul consta, în principal, în studierea, experimentarea si instalarea de mijloace de comunicatii fara un interes comercial.

Se poate spune ca radioamatorismul a aparut odata cu primele rezultate obtinute în domeniul transmiterii la distanta a undelor electromagnetice. Chiar lui Marconi îi placea sa se numeasca radioamator si, la scurt timp dupa primele sale experiente reusite, au fost multi cei care au încercat sa reînnoiasca rezultatele sale.

Despre radioamatori - asa cum sunt ei cunoscuti astazi - se poate vorbi din momentul în care unii oameni, observând în noua descoperire un mijloc de comunicare între ei, au cautat sa dobândeasca cunostintele care sa le îngaduie a construi si mânui, ei însisi, o statie de transmisie. Dezvoltarea radioamatorismului se suprapune în mare masura cu dezvoltarea radiofoniei, a tehnologiei radiocomunicatiilor si informatiilor, enorm de multi radioamatori contribuind, prin pasiunea cu care si-au realizat experimentarile, la dezvoltarea generala a stiintei.

Radioamatorismul, ca sport si domeniu competitional, s-a nascut în SUA, cu putin înainte de primul razboi mondial, când, prin 1910, iau fiinta numeroase asociatii care se ocupau de emisii radio.

La Londra, în 1912, se tine prima Conferinta Internationala de Telecomunicatii. Cum teoriile valabile la acea data sustineau ca bataia unei statii de emisie scade pe masura ce se micsoreaza lungimea de unda (era vorba de propagarea undei directe), la aceasta conferinta s-a hotarât sa se atribuie radioamatorilor, pentru experimentari, spectrul cu lungimi de unda mai mici de 300m, domeniu socotit inutilizabil pentru comunicatii la distante mari. Puterea statiilor se limita la 1kW. La aceasta conferinta, România a fost reprezentata de C. Boerescu.

În 1913, radioamatorii americani realizau curent leg?turi radio pe lungimea de und? de 200 m, pentru ca, în aprilie 1914, cei 23 de membri ai Radioclubului din Hartford s?-?i ?in? prima lor adunare, în Hiram Percy_Maximcare Hiram Percy Maxim (foto:Wikipedia, preluare din anul 1914), denumit p?rintele radioamatorilor din întreaga lume, face propunerea de înfiin?are a ARRL (American Radio Relay League). ARRL se dezvolt?, sunt atra?i noi membri, num?rul acestora fiind de 4 000 în 1917. Ace?tia se str?duiau s?-?i construiasc? aparatura ?i s? realizeze leg?turi radio la distan?e cât mai mari, recordurile fiind de ordinul zecilor de kilometri.

Primul r?zboi mondial a întrerupt pentru câ?iva ani activitatea radioamatorilor, dar,dup? încheierea p?cii, activitatea s-a reluat cu ?i mai mult? pasiune. ARRL adun? fonduri, tip?re?te diplome, QSL-uri ?i cump?r? revista QST, ce devine organul oficial al asocia?iei radioamatorilor americani, revist? ce apare ?i ast?zi.

În 1919, la Pittsburg (SUA), se pune în func?iune prima sta?ie comerciala de radiodifuziune din lume: KDKA. Programele muzicale ?i buletinele de pres? au avut mare succes. În Europa, radiodifuziunea va ap?rea abia în 1921.

R?zboiul a stimulat mult tehnica radiocomunica?iilor. L?mpile cu vid au început s? fie întrebuin?ate atât în aparatele de recep?ie, cât ?i în cele de emisie ?i tipuri noi de echipamente au început s? apar?. Recordurile de distan?? pentru leg?turi cresc repede. În România, "Ziarul ?tiin?elor ?i C?l?toriilor" public? în numerele din 5 ?i 12 aprilie 1921 primele articole despre Telegrafia ?i telefonia electric? f?r? fir, prezentând schemele electrice ale unui emi??tor ?i receptor. Începând cu decembrie 1921 se fac încerc?ri de a se realiza leg?turi radio peste Oceanul Atlantic. Vine în Europa unul din cei mai de seam? amatori, Paul Godley, pentru a încerca, cu un receptor performant pentru acea vreme, s? asculte radioamatorii americani. Rezultatul a fost c? 30 de sta?ii de amatori au fost auzite în Europa.

În 1922 se reiau aceste încerc?ri, peste 315 sta?ii americane fiind recep?ionate în Europa. În plus, o sta?ie francez? ?i dou? din Anglia sunt auzite în America. Radioamatorii din întreaga lume erau entuziasma?i, dar cercurile oficiale au r?mas sceptice, considerând aceste recep?ii ca fiind "rezultate întâmpl?toare pe care nu se putea conta pentru leg?turi comerciale".

La 27 noiembrie 1923, dup? preg?tiri minu?ioase, americaniiJohnReinartz

Fred H.Schnell, John L. Reinartz ?i Kenneth B. Warner din Hartford realizeaz?, timp de câteva ore, leg?turi bilaterale cu francezul Leon Deloy (8AB), din Nisa. S-a lucrat pe lungimea de und? de 110 m. Barierele dintre continente c?zuser?! Începea era undelor scurte, iar radioamatorismul c?p?tase caracter mondial.

In fotografia din dreapta: cpt. John L. Reinartz, ex- K6BJ, 1XAM si 1QP. (sursa: eht.com)

SchnellWarner

Foto: 1924. De la stanga la dreapta: Fred H. Schnell, Don Mix, Kenneth B. Warner, M.B. West, Donald MacMillan (sursa: w2pa.net)

leon deloy

Foto: Leon Deloy, 8AB in 1930 (sursa: www.ra.ee )

Din 1924, zeci de sta?ii comerciale au început s? lucreze pe lungimi de und? situate în jurul a 100 m. Haosul ce a urmat acestei st?ri de lucruri a determinat câteva reuniuni ale celor interesa?i în serviciile de radio, pentru repartizarea diferitelor benzi de frecven??. Înc? de la prima reuniune din 1924, radioamatorii au ob?inut dreptul de a folosi în exclusivitate benzile de 80, 40, 20, 10 ?i chiar 5 m, frecven?e care în principiu sunt folosite ?i ast?zi. Radioamatori din tot mai multe ??ri au ap?rut în eter. Era necesar s? se fac? o reglementare interna?ional? a indicativelor. Pentru radioamatorii români era alocat prefixul BR.

În perioada 14-19 aprilie 1925, la Paris se desf??oar? primul Congres Interna?ional al Radioamatorilor, ocazie cu care, la 17 aprilie, ia fiin?? IARU (International Amateur Radio Union).

revista-radiofonia 9nov1928La 1 februarie 1926, în revista "Radiofonia", este publicat modul de realizare practic? a unui mic post de emisie. Se folosea o singur? triod? alimentat? cu 4 V la filament ?i 90 V la anod. Articolul nu este semnat, dar se arat? c? s-au ob?inut audi?ii la distan?? de peste 50 m, lucrându-se pe unde medii (cca 425 m lungime de und?).

În 1927, la Washington are loc o Conferin?? de Telecomunica?ii unde se elaboreaz? Regulamentul Interna?ional al Radiocomunica?iilor, f?cându-se o strict? reparti?ie a benzilor de frecven??. Radioamatorilor li se atribuie câteva benzi înguste de unde scurte, benzi aprig disputate ?i de diferite servicii oficiale ?i comerciale. De?i lungimile de und? cele mai scurte folosite în acea epoc? erau în jur de 30 m, reprezentan?ii radiomatorilor, dând dovad? de spirit de prevedere, ob?in pentru folosin?? exclusiv? benzile de 160, 80, 40, 20, 10 ?i 5 m. Totodat?, se modific? ?i prefixele utilizate de sta?iile de emisie. Radioamatorilor români li s-a stabilit prefixul ER (Europa -România).

1925 - un an important pentru istoria radio:

În România, trebuie ar?tat c? prin anii '20 nu era permis? nici m?car instalarea unor posturi de radiorecep?ie, de?i în Europa se instalau posturi na?ionale de radiodifuziune ?i exista o activitate de radioamatorism cu emisie ?i recep?ie. Din dorin?a de a populariza radiofonia ?i pentru a trezi gustul maselor pentru audi?ii radiofonice, în martie 1925, prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petra?cu, ing. Bu?il?, împreun? cu al?i colaboratori, formeaz? "Asocia?ia Prietenii Radiofoniei", asocia?ie recunoscut? ca persoan? juridic? de tribunalul Ilfov. Asocia?ia î?i propune printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate ?i instalarea unui post na?ional de emisie de la care s? se aud? în toate col?urile ??rii "muzica, cugetul ?i cuvântul românesc".

profDragomirHurmuzescu2 ingE Petrascu ingC Busila

Foto, de la stanga la dreapta: prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petra?cu, ing. Constantin Bu?il? (link-urile duc catre sursele fotografiilor, alaturi de biografii)

În Adunarea Deputa?ilor din 12 iunie 1925, este adoptat? cu 98 de voturi "Legea pentru instalarea ?i folosirea sta?iilor ?i posturilor radioelectrice". În cap. II art. 3 se arat? cine poate instala ?i folosi un post de radio emisie, f?r? a se face îns? nici-o referire la persoane particulare.

La Geneva, între 6-8 iulie 1925, are loc Conferin?a European? a Inginerilor din Radiofonie. Au participat reprezentan?i ai 20 de posturi de emisie. Lucr?rile au fost conduse de cpt. P. P. Eckersley 

Eckersley

din Marea Britanie (fost inginer-sef al BBC, decedat in 1963, la varsta de 71 ani). S-au adoptat rezolu?ii importante privind autorizarea posturilor de radiodifuziune, lungimilor de und? ?i de limitare a frecven?elor pe care lucrau emi??toarele cu scântei. S-a discutat de fapt numai despre lungimi de und? mai mari de 200 m. Despre amatorii de emisie se ar?ta: "..înainte de a se acorda concesiuni pentru postul de amatori, autoritatea competent? s? binevoiasc? s? oblige pe solicitatori de a aduce dovezi c? posed? cuno?tin?e ?tiin?ifice aprofundate ?i o îndemânare technic? suficient? pentru exploatarea satisf?c?toare a unui post de emisiune radiofonic?. Între altele, ca puterea atribuit? posturilor de amatori pentru experien?ele lor s? fie redus? la minimum ?i a interzice amatorului care a ob?inut concesiunea de a lucra între orele de emisiune pe o gam? de unde între 600 - 200 m".

radio-romanLa 13 septembrie 1925, a ap?rut prima revist? româneasc? de radioamatorism "Radio-Român", având ca redactori pe Ion Dragu ?i Aurel Clococeanu. Sediul era în str. S?rindar nr. 4 (nota YO3KXL: fosta strada S?rindar = actuala strada Constantin Mille, care trece prin dreptul Cercului Militar National (fosta "Casa Armatei"). . Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925), redactor al acestei publica?ii va fi numit ing. Nicolae Lupa?. Printre colaboratori g?sim pe ing. Paul Popescu M?l?ie?ti, ing. Cristescu, M.Zapan, Th. Iorganda etc. Ini?ial, revista a avut o apari?ie s?pt?mânal? ?i î?i propunea: "...a l?muri, a edifica, a sf?tui, a îndruma pe amatori, a seconda pe constructori ?i a înlesni pe vânz?tori ?i instalatori". Revista ap?rea "pentru a oferi tuturor pe care îi intereseaz? îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea util? ?i pl?cut? a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribun? liber? destinat? dezbaterii ?i clarific?rii cu obiectivitate ?i cu cump?nire a chestiunilor pe care le ridic? zilnic ac?iunea de continu? perfec?ionare ?i r?spândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai l?murit ?i mai sigur asupra tot ce se leag? de TFF ...". În cele 47 de numere ap?rute (pân? în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice ?i de propagand? pentru sprijinirea amatorilor de emisie. Astfel, în nr. 4, este publicat "Vocabularul polite?ii", cuprinzând prescurt?rile uzuale de trafic radio, prescurt?ri utilizate ?i azi. S-au publicat, de asemenea, articole despre: metode de înv??are a alfabetului Morse, codul Q, lec?ii de ini?iere în radioamatorism.

La 13 octombrie 1925, Comisia "Radio" aprob? primele cereri de instalare a unor posturi de recep?ie din România. Primesc astfel aprobare de a avea un aparat de radio: general Mo?oiu, ziarele "Viitorul" ?i "Universul", Compania Român? de Radiofonie, Banca Na?ional?, Institutul de Fizic?-Cosmic? a Universit??ii din Cern?u?i etc.

La 15 octombrie 1925, apare o alt? revist? bilunar? intitulat? "Radiofonia", publica?ie având printre colaboratori pe: prof. dr. D. Hurmuzescu, comandor Boerescu, ing. M. Konteschweller, ing. I. Halpern, ing. I. Bruneanu, ing. Sergiu Condrea ?i ing. Emil Petra?cu. Era o perioad? caracterizat? de un interes enorm pentru radiofonie ?i TFF. În ?colile Superioare se predau cursuri de radioelectricitate de înalt nivel ?tiin?ific, iar din str?in?tate (Fran?a, Germania) se primea un num?r impresionant de c?r?i ?i reviste ce tratau problemele radiofoniei. "Radiofonia" va apare pân? în iulie 1926, pentru ca la 9 noiembrie 1928, s? reapar? sub aceea?i denumire, dar de data aceasta ca "Organ de publicitate al Societ??ii de Difuziune Radiotelefonic?", sediul Str. General Berthelot 60, tel. 324/90.

În sala Bacaloglu a Universit??ii din Bucure?ti, la 8 noiembrie 1925, a avut loc Adunarea Amatorilor de Radiofonie. Prof. dr. Dragomir Hurmuzescu a vorbit despre "Rolul Radiofoniei în ?ara noastr?".

În noiembrie 1925, la Bucure?ti are loc prima expozi?ie de TFF din România. S-au prezentat receptoare ?i componente utile amatorilor. Se fac emisiuni radiofonice folosind un mic post local, precum un post Levy, proprietar ing. Cotescu, sau un post 4B1 dat revistei "Radio Român", dar ?i de la unele emi??toare de la Cercul Militar. Emisiunile din zilele de 3, 5 ?i 7 decembrie 1925 sunt urm?rite atât în Capital? cât ?i în ?ar? (ex. Râmnicu Vâlcea). Lucrau aproximativ pe 500 m ?i emiteau, în general, între orele 18,00 ?i 19,30. La 17 decembrie, un post de la ?coala de Geniu transmite între 1635 ?i 1700 un concert radiofonic.

În "Radio Român" nr. 21, din 7 februarie 1926, sunt semnalate o serie de emisiuni clandestine ce se fac seara în Bucure?ti, în care cineva num?r? pân? la ?apte ?i apoi întreab? cum a fost auzit. Când aceste emisiuni înceteaz?, în "Radio Român" nr. 22 (21.02.1926) apare o mic? noti?? intitulat? "De ce taci?". Noti?a se încheie cu aceste fraze: ?...Îl rug?m s? reînceap?, c?ci ne distra cum se distreaz?, ca un ?oricel ce roade într-un col? al camerei.? Este clar c? cei ce experimentau emisiuni nu se cuno?teau ?i chiar se fereau unii de al?ii.

La Regimentul de Transmisiuni din Bucure?ti se fac o serie de emisiuni pentru a testa sta?iile destinate artileriei grele. Puterea de 100 W în anten? face ca aceste emisiuni s? fie urm?rite cu u?urin?? în Bucure?ti, numero?i ascult?tori confirmând acest lucru revistei "Radio Român". Aceast? revist? organizeaz? cursuri ?i conferin?e în Bucure?ti (Bd. Domni?ei nr. 1), Câmpulung, Buz?u etc. Era o emula?ie deosebit? ?i o adev?rat? întrecere între revistele "Radio Român" ?i "Radiofonia", întrecere care uneori a degenerat chiar în polemici inutile ?i critici reciproce.

La 18 martie 1926, la Craiova, ia fiin?? o asocia?ie denumit? "Radio Craiova". La 25 mai 1927 aceast? asocia?ie î?i ?ine adunarea general? sub pre?edin?ia lui N. Ciocârdia, care face o expunere asupra activit??ii desf??urate în cursul anului, propunând celor prezen?i s?-l aleag? pre?edinte pe dr.Alexandru Savopol, animatorul radiofoniei din ora?. Adunarea alege pe dr. Alexandru Savopol ca pre?edinte ?i pe M. Nenoveanu - vicepre?edinte. Secretar este ales lt. Ion B?jenescu, ing. Ivanovici va fi ata?at tehnic, ?i casier, Postelnicu. Acest colectiv de conducere va schimba denumirea asocia?iei în "Radioclubul Craiova", iar în 1928 va înfiin?a ?i o sec?ie special? de amatori de emisie. Acest radioclub a avut un rol important în dezvoltarea radioamatorismului de emisie la noi în ?ar?. În cadrul Radioclubului Craiova, radioamatorii români vor folosi îns? un prefix neoficial ?i anume CV5. Utilizarea acestuia va dura pân? la 1 ianuarie 1934, când va fi înlocuit cu prefixul YP5.

Congresul al III-lea al Uniuniii Interna?ionale de Radiofonie, organizat la sediul Societ??ii Na?iunilor Unite din Geneva, la 25 martie 1926, discut? despre reparti?ia lungimilor de und? în intervalul: 200 - 600 m, stabilindu-se un ecart de 10 kHz între posturi; despre drepturile de autor; despre pozi?ia fa?? de telegrafia f?r? fir (TFF) etc. Pentru România se acord? lungimile de und? de: 205,5 m, 236,5 m ?i în comun cu Norvegia: 461,5 m.

La 12 iunie 1926, Adunarea Deputa?ilor voteaz? "Legea pentru instalarea ?i folosin?a sta?iilor ?i posturilor radio electrice". În cap. II art. 3 se arat? cine are dreptul s? instaleze ?i s? exploateze un post de radioemisie, f?r? a face îns? nici o men?iune asupra activit?? ii de radioamator.

În ziua de 13 iunie 1926, la Bucure?ti, are loc primul Congres al Radiofoni?tilor Români, unde prezint? rapoarte: prof. dr. Dragomir Hurmuzescu ?i ing. Emil Petra?cu.

În luna octombrie 1926, un grup de entuzia?ti din Institutul Politehnic Bucure?ti pun în func?iune un radioemi??tor cu putere de 25 W, ce lucra pe lungimea de und? de 300 m ?i care putea fi recep?ionat în Capital?. Postul transmitea ?tiri ?i programe artistice. În aceea?i lun?, folosind aparatur? militar?, ?i la Craiova se fac o serie de emisiuni radiofonice.

Tân?rul Paul Popescu M?l?e?ti (n. 10 iunie 1910, la Bucure?ti) începe prin octombrie 1926 s? lanseze apeluri generale, folosind un mic emi??tor (oscilator în contratimp - cuplaj inductiv între circuitele de gril?, anod ?i anten?), oscilator realizat cu dou? tuburi Philips B406, alimentate la 300-400 V. Antena era instalat? în podul casei din str. Carol Davila 89. Tat?l s?u - profesor la Facultatea de Teologie - era originar din M?l?e?ti - Prahova. Paul î?i alege indicativul BR5AA. Prefixul BR era destinat de IARU pentru România, iar cifra 5 o alege întrucât i se p?rea mai u?or de transmis ?i recep?ionat în alfabetul Morse ?i era folosit?, în Europa, doar de Anglia. Literele AA ar?tau evident c? nu mai ?tia de existen?a altui radioamator de emisie român. Nu prime?te nici un r?spuns. Descurajarea dispare când g?se?te dup? câteva s?pt?mâni o noti?? în revista austriac? "Radio-Welt", în care se ar?ta c? emisiunile sale fuseser? recep?ionate în câteva ora?e austriece. Reia încerc?rile ?i, în decembrie 1926, reu?e?te primele leg?turi radio (QSO-uri). În câteva zile face contacte cu numeroase ??ri din Europa.

La 15 noiembrie 1926 se deschide subscrip?ia public? pentru acoperirea cotei de ac?iuni rezervate publicului la Societatea Na?ional? de Difuziune Radiotelefonic? din România. Prima dovad? ce confirm? o leg?tur? bilateral?, efectuat? de o sta?ie din România cu un radioamator str?in, este un QSL expediat de radiomatorul englez G2BUP lui BR5AA - Paul Popescu M?l?e?ti. S-a lucrat pe 49 m ?i poart? data de 27 decembrie 1926.

La pu?in timp, a ap?rut în eter un alt indicativ românesc: BR5AB, ce apar?inea lui Nicolae Lupa?. Lupa? a fost primul c?ruia Paul Popescu M?l?e?ti a îndr?znit s?-i arate sta?ia realizat? ?i pe care l-a invitat într-o noapte s? asiste la QSO-uri. Era la sfâr?itul lunii martie 1927. În câteva zile, Nicolae Lupa? realizeaz? un emi??tor identic ?i folosind indicativul ER5AB apare în eter. România primise prefixul YR. Deci ER5AA (BR5AA) ?i ER5AB sunt primele sta?ii de amatori din România, atestate documentar, care au f?cut leg?turi bilaterale cu amatori din Europa. Lor li se al?tur? studentul Th. Iorganda, ing. Cristescu, studentul S. Simionescu ?i al?ii. Nicolae Lupa? î?i instaleaz? sta?ia ?i lucreaz? chiar din sediul revistei "Radio Român", folosind indicativul BR5RR, pân? ce va fi oprit de autorit??i la 13 iulie 1927, când postul îi este confiscat, de?i ob?inuse un fel de aprobare de la Marele Stat Major. ER5RR a fost deci prima "sta?ie colectiv?" din România.

Revista "Radio Român" în nr. 36-38, din aprilie 1927, înfiin?eaz? rubrica CQ, în care public? o serie de articole cum ar fi: "Ce se poate ?i ce se va putea auzi pe unde foarte scurte"; "Cum se înva?? alfabetul Morse"; "Lista cu prefixele acordate de IARU pentru diferite ??ri ale lumii"; "Recep?ia pe unde foarte scurte" - unde se descrie modul de realizare a unui receptor cu dou? l?mpi, ce lucra în domeniul 20 - 80 m ?i cu care era dotat? sta?ia ER5AA; "Prescurt?rile folosite în traficul interna?ional", fotografia postului de emisie ER5RR etc.

La 13 iulie 1927, postul de emisie ER5RR este confiscat, de?i i se d?duse autoriza?ie în ziua de 12 iulie, autoriza?ie în care i se cerea s? instaleze acel post la Marele Stat Major. N. Lupa? era plecat cu un alt post de emisie la Râmnicu Vâlcea, pentru a face leg?turi cu Bucure?tiul.

Interesul pentru radiofonie, telegrafie f?r? fir ?i în general pentru experiment?ri în domeniul radiocomunica?iilor era destul de ridicat, la Politehnica din Bucure?ti existând chiar cursuri cu aceast? tematic?.

În aceast? perioad?, p?trund în ?ara noastr? primele receptoare cu galen? ?i tuburi - alimentate de la acumulatoare. Astfel, în afar? de Paul Popescu M?l?e?ti, N. Lupa?, Th. Iorganda, S. Simionescu (ER5SS) ?i al?i tineri entuzia?ti, cum ar fi Cezar Br?tescu, I. B?jenescu, Dan Constantin î?i construiesc receptoare cu care ascult? emisiunile radioamatorilor din str?in?tate. Ace?tia î?i construiesc prin 1927-1928 ?i primele sta?ii de emisie.

În decembrie 1927, rubrica CQ de ER5 din "Radio Român" descrie detaliat emi??torul Hartley, folosit de ER5AD. Se arat?, de asemenea, cum se stabile?te un QSO, se prezint? fotografiile unor confirm?ri primite de ER5AB din Ungaria, Rusia ?i Iugoslavia. Este publicat? ?i lista principalelor sta?ii de emisie de amatori din Rusia, Cehoslovacia, Bulgaria etc. Este descris postul de recep?ie portativ, realizat de slt. Cezar Br?tescu - ER5AF.

Conferin?a de la Washington, ?inut? la sfâr?itul anului 1927, decide suprimarea emi??toarelor cu arc electric ?i aloc? radioamatorilor de emisie pe unde scurte urm?toarele benzi de frecven??: 1 715 - 2 000 kHz; 3 500 -4 000 kHz; 7 000 - 7 300 kHz; 14 000 - 14 400 kHz; 28 - 30 MHz; 56 - 60 MHz.

Revista ?Radio Român?, din aprilie 1928, prezint? postul de emisie realizat de EQ2AA, un radioamator din Sofia, precum ?i încerc?rile de modula?ie radiofonic? f?cute de ER5AB. Apar în eter ?i alte sta?ii, dintre care revista enumer? pe: ER5AM, ER5AF, ER5AG, ER5AP,AR5AR, ER5RC (radioclubul Craiova), ER5MSI -Marele Stat Major (postul confiscat la 13 iulie 1927?i instalat la Statul Major de N. Lupa?), ER5AZ, ER5AJ, ER5R16I (F?lticeni), ER5AL (Lugoj), ER5AO (Cluj), ER5AU, ER5AW, ER5AY, ER5BA(Craiova), ER5LL, ER1AR, ER5AX, ER4ER etc. Revista "Radio Român" î?i va înceta apari?ia, dar î?i f?cuse pe deplin datoria. Emisiunile de amatori ap?ruser? ?i în România ?i nu mai puteau fi oprite de nici o îngr?dire birocratic?.

La 1 noiembrie 1928, începe s? func?ioneze postul "Radio Bucure?ti", post împrumutat de Casa Marconi din Anglia. Putere = 400 W, grad de modula?ie = 30%. Lungime de und? = 401,6 m (ob?inut? cu greutate la Congresul de la Berlin din septembrie 1928), sediul str. General Berthelot ?60.

La 9 noiembrie 1928 reapare revista "Radiofonia", de aceast? dat? ca Organ al Societ??ii de Difuziune Radiotelefonic? din România. În editorialul intitulat "Radiofonia Rediviva", prof. dr. Dragomir Hurmuzescu - pre?edintele Societ??ii de Difuziune, arat? stadiul ?i problemele radiofoniei din ?ara noastr? ?i cheam? vechii colaboratori la realizarea noii publica?ii.

Editura Adev?rul public?, la 23 septembrie 1928, un ziar s?pt?mânal intitulat "Radio". Sediul: str. S?rindar nr. 7-9-11.

În decembrie 1928, Cezar Br?tescu ER5AF vine special la Craiova pentru a da un apel pe postul radioclubului. Prima leg?tur? se face cu un radioamator din Armenia. Astfel s-a f?cut botezul lui 5AS - dr.Alexandru Savopol. A participat ?i ER5PI - Ion Popescu, vicepre?edintele clubului, precum ?i ER5BI - Ion B?jenescu. Trebuie subliniat meritul de necontestat al dr. Alex. Savopol, care a în?eles c?, în absen?a unor legi clare, activitatea amatorilor de emisie avea ?anse s? fie permis? numai dac? se desf??ura într-un cadru organizat ?i în colaborare cu armata. S-a stabilit ca radioamatorii români s? cear? QSL-uri numai pe adresa Radioclubului craiovean. Timp de aproape 8 ani, aici a func?ionat un adev?rat "QSL Bureau". La sediul radioclubului din str. C. A. Rosetti nr. 4, se ?ineau ?i cursuri de ini?iere. Tinerii ofi?eri (lt. Ion B?jenescu, cpt. Dumitriu etc.), îns?rcina?i ini?ial s?-l supravegheze la experiment?ri pe dr. Savopol, devin curând radioamatori pasiona?i. Treptat, la Radioclubul Craiova au aderat ?i al?i amatori din ?ar? (Bucure?ti, Bucovina, Timi?oara, Cluj, Ia?i, Prahova etc.), întrucât fiecare se voia protejat în fa?a legii. Astfel s-a n?scut ideea de a se folosi prefixul CV5 (Craiova 5), de?i era un prefix neoficial. Câ?iva ani radioamatorii români au lucrat cu acest prefix, pân? ce, la 1 ianuarie 1934, s-a adoptat prefixul YP5.

În martie 1929, ziarul "Radio" se une?te cu "Radiofonia" ?i apare sub denumirea "Radio ?i Radiofonia", director ing. Emil Petra?cu. În al doilea num?r al acestei publica?ii (7.04.1929), sunt men?ionate drept sedii atât adresa redac?iei Adev?rul (S?rindar 7-9-11), cât ?i cea a Societ??ii de Difuziune (General Berthelot 60). Începând cu nr. 177 (ianuarie 1932), revista se va tip?ri pe ma?ini plane ?i va avea un aspect grafic mult îmbun?t??it. Revista î?i va schimba din nou numele (octombrie 1934), devenind: ?Radio? (Radiofonie, televiziune, ?tiin?? pentru to?i). Sediu: str. C. Mille 7 - 9 - 11.

Abia în decembrie 1940, Societatea de Difuziune î?i va scoate o revist? proprie, intitulat? "Radio România", revist? ce va continua s? apar? pân? dup? r?zboi, când va deveni ?Radio Azi? (pân? spre sfâr?itul anului 1947), pentru a se transforma apoi în "Secolul Radiofoniei", "Programul Radio TV", iar dup? 1990, din nou în "Radio România".

În iulie 1933, se înfiin?eaz? Radio-Club-Român (RCR), având ca pre?edinte pe prof. univ. dr. Christian Musceleanu, care a militat mai mult pentru promovarea radiofoniei ?i mai pu?in pentru legalizarea emisiunilor de amatori.

La 1 octombrie 1933, la Bucure?ti, are loc primul Congres al Amatorilor de Emisie din România, manifestare desf??urat? sub emblema "Re?eaua de Emi??tori Români" (RER). Primul punct la ordinea de zi s-a referit la modalitatea de legiferare a activit??ii de radioamatori emi??tori în ?ar?. Lucr?rile au fost deschise de dr. ing. Emil Petra?cu, iar dr. Al. Savopol (CV5AS) ?i Paul Popescu M?l?e?ti (CV5AA) au prezentat modul de organizare a re?elelor de radioamatori din str?in?tate.

În octombrie 1934, apare revista s?pt?mânal? "Radio Universul". Redactor ?ef: I. C. Florea. Sediu: Brezoianu 23 - 25. În paginile acestei publica?ii, care a ap?rut f?r? întrerupere pân? dup? r?zboi, g?sim numeroase descrieri de receptoare, sta?ii de emisie, informa? ii din via?a amatorilor români ?i str?ini. A fost o revist? independent? ce a criticat adesea Societatea de Difuziune, dar care a sprijinit enorm mi?carea radioamatorilor de emisie. Chiar Buletinul Oficial al acesteia, intitulat "YR5 Buletin", a fost g?zduit câ?iva ani în paginile revistei "Radio Universul". Dintre radioamatorii care au colaborat cu revista, men?ion?m pe: Cezar Br?tescu, Barbu Dumitrescu, Florian Dinescu, Paul Popescu M?l?e?ti, Liviu Macoveanu, Valeriu Vasilescu etc.

La 23 decembrie 1934, amfiteatrul "Spiru Haret" de la Facultatea de ?tiin?e g?zduie?te cel de-al II-lea Congres al Amatorilor de Emisie din România.

La 17 februarie 1935, Societatea General? a Radioamatorilor din România ?i ziarul "Radio Universul" organizeaz?, în amfiteatrul "Spiru Haret", Congresul General al Radiofoniei. S-a discutat mult despre taxe, despre emisiunile române?ti, despre perturba?iile industriale, dar ?i despre: "Chestiunea autoriza?iilor de emisie". Cit?m din materialele congresului:

"Situa?ia ciudat? a emisiunilor de amator este cunoscut?: nu se dau autoriza?ii ... din motive superioare de siguran?? a Statului. Ca ?i cum siguran?a Statului, în toate ??rile civilizate, ar fi periclitat? din cauza zecilor de mii de emi??tori amatori.
Înc? o dovad? de grav? ignoran?? a conduc?torilor no?tri. Aiurea legiunile de amatori îndeplinesc sarcini reale armatei - se instruiesc pe cont propriu ?i statul nu are decât de câ?tigat de pe urma unor radiotelegrafi?ti rutina?i. La noi am r?mas cu câteva zeci de emi??tori, care lucreaz? cu frica în sân - iar Siguran?a, care îi cam cunoa?te, închide ochii pentru ca... legea de prohibi?ie s? fie respectat?.
În alte ??ri, oamenii care se instruiesc pe socoteala lor la emisia ?i recep?ia TFF sunt stima?i ?i încuraja?i. La noi aceast? îndeletnicire este socotit? subversiv?, iar «delincven?ilor» li se întocmesc fi?e ?i li se confisc? aparatura. Nu este posibil oare, o dat? cel pu?in, s? imit?m str?in?tatea ?i în manifest?rile chibzuite?"
Deci: S? se cear? organelor în drept reglementarea emisiunilor de amatori pe unde scurte, aceasta dovedindu-se de mare interes pentru ap?rarea ??rii!"

La 1 martie 1936, la Bucure?ti are loc un Congres Extraordinar al Radioamatorilor Emi??tori din România ?i se înfiin?eaz? Asocia?ia Amatorilor Români de Unde Scurte (AARUS), având ca pre?edinte pe doctorul Alex. Savopol. Se stabilesc modalit??ile de primire ?i expediere a QSL-urilor ?i se adopt? pentru radioamatorii români prefixul YR5. Începe o activitate organizat?, extraordinar?. Pe lâng? radioamatorii de emisie, apar ?i câteva sta?ii colective, precum ?i numero?i radioamatori de recep?ie. Au loc întâlniri periodice, se închiriaz? un sediu, se transmit emisiuni regulate ale sta?iei oficiale YR5AAC. Asocia?ia va edita periodic revista ?YR5 -Buletin?, publica?ie editat? ini?ial (numerele 1-2) de c?tre Radioclubul Craiova. Aceast? publica?ie va ap?rea atât separat, cât ?i ca rubric? apart e în ziarele "Universul" ?i "Radio România". Începe o activitate intens? de promovare a radioamatorismului.

În zilele de 8 ?i 18 aprilie 1936, se desf??oar? primul concurs de unde scurte (YR-TEST) în benzile de 3,5; 7; 14 ?i 28 MHz, concurs câ?tigat de preotul ?tefan Rusu (YR5AR), din jud. Arad.


La 31 ianuarie 1937, în sala "Negreanu" de la Facultatea de ?tiin?e, are loc Adunarea General? AARUS. Asocia?ia avea 72 de membri, 58 fiind cu cotiza?ia la zi. Cotiza?ia pentru 1937 se stabile?te la 240 de lei pentru membrii aderen?i ?i 400 de lei pentru activi ?i fondatori. Se alege un nou Comitet de conducere, dup? cum urmeaz?: pre?edinte: dr. Alex. Savopol -YR5AS, vicepre?edinte: ing. Paul Popescu M?l?e?ti- YR5AA, secretar: Ion Niculescu - YR5EV, casier: ing. G. Andriescu - YR5MG; membri: ing. G. Enescu - YR5EB, dr. I. Militaru - YR5NM, V. Cantuniari -YR5VC, ing. D. Ceapâru - YR5MC, Paul Ciocos -YR5PC; cenzori: Florian Dinescu - YR5FD, ing. G.Benetaud - YR5BB, V. Gheorghiu - YR5VG; suplean?i: preot ?tefan Rusu - YR5AR, Anastase Trentea - YR5AT. Se premiaz? al II-lea concurs AARUS, câ?tigat tot de preotul ?tefan Rusu.

La 1 ianuarie 1938, este anun?at? oficial acceptarea AAUSR din România în Uniunea Interna?ional? a Radioamatorilor (IARU). Dup? r?zboi, datorit? pozi?iei oficiale a statului român, vom putea vorbi de reluarea leg?turilor cu Uniunea Interna?ional? de Radioamatorism abia dup? anul 1965.

Adunarea General? AARUS din 6 februarie 1938, care a avut loc tot în sala "Negreanu" de la Facultatea de ?tiin?e, alege un nou comitet de conducere. Dr.Alex. Savopol - YR5AS lipse?te, fiind bolnav ?i la tratament în Viena. Pre?edinte va fi ales Gh. Enescu - YR5EB, iar YR5MC, 5EB ?i 5PC sunt înlocui?i de noi membri: C. Florian - YR5CF, Septimiu Trifu - YR5TI ?i C. Iarca - YR5IY. Cenzori: YR5VG, S.Simionescu - YR5AK ?i C. Ionescu - YR5CC; supleanti: YR5AR ?i J. Sefciuc YR5JS.

La 30 martie 1938, înceteaz? din via?? dr. Alex. Savopol - n. 16 octombrie 1886 la Craiova, medic la Scoala Normal? de B?ie?i, decorat cu "Steaua României" pentru participarea sa la primul r?zboi mondial. A avut un rol remarcabil în unirea radioamatorilor, atât în Radioclubul Craiova, cât ?i în AARUS.

În data de 15 aprilie 1938, apare proiectul de lege privind reglementarea emisiunilor de amatori. Proiectul este primit cu entuziasm de radioamatorii români, dar Regulamentul de aplicare al acestei legi va întârzia mult.

În 1938, Conferin?a Interna?ional? a Radiocomunica?iilor de la Cairo va revizui o serie de benzi de frecven?? acordate radioamatorilor. În august 1938, AARUS face demersurile necesare pentru ca 5AA, 5AT, 5EV, 5II, 5ML, 5MV, 5TP, 5VC ?i 5XJ s? primeasc? de la ARRL celebra diplom? WAC (Worked All Continents), aceasta reprezentând un trofeu râvnit de to?i radioamatorii lumii.

În septembrie 1938, se cere radioamatorilor YR s? trimit? la Asocia?ie, pân? la 15 octombrie 1938, un formular "tip" completat, împreun? cu actul sau certificatul de na?ionalitate, 2 fotografii ?i o descriere sumar? a sta?iei. Lunar, fiecare va trimite copii dup? "Carnetul de Lucru".

În decembrie 1938, în preajma Cr?ciunului, sute de kilometri de fir telegrafic au fost distruse din cauza chiciurei ?i viscolului. Sta?ia YR5AAC, operat? de YR5AA, a ajutat oficialit??ile în asigurarea comunica?iilor radio între localit??ile sinistrate.

La 28 martie 1939, AARUS trimite o circular? membrilor s?i, prin care le cere s? înceteze emisiunile de amator, pân? la apari?ia regulamentului de aplicare a legii emisiunii de amator. Reiau activitatea numai cei care primesc aprobare de la AARUS, în scris sau prin emisiunea YR5AAC. Dup? începerea celui de-al II-lea r?zboi mondial în Europa, activitatea radioamatorilor va fi suspendat?. În septembrie 1939, se cere din nou încetarea emisiunilor de amatori. Încep confisc?ri sau sigil?ri ale aparaturii de emisie.


La 17 martie 1940, are loc o nou? Adunare General? AARUS. Particip? numai 32 de membri, mul?i fiind concentra?i. Se cere sprijin pentru apari?ia în continuare a "YR5 Buletin". De?i situa?ia în ?ar? era complicat?, pasiunea a învins! ?YR5 Buletin? nr. 50 apare în nr. 1 al revistei "Radio România" (decembrie 1940). Erau mai pu?ine pagini, dar ap?rea bilunar. ?tim doar c? s-a ajuns pân? cel pu?in la nr. 65. Redactori: ing. Gr. V. Andriescu ?i C. Iarca.

Pe perioada r?zboiului, în "Radio Universul", Liviu Macoveanu - YR5ML, Val. Vasilescu -YR5VV, N. Cioc - YR5NC etc. public? sporadic o rubric? intitulat? "Unde Scurte" sau chiar "CQ de YR5ML". Activitatea asocia?iei scade mult.

În mai 1943, Monitorul Oficial public? "Regulamentul Radiocomunica?iilor". Activitatea radioamatorilor este clar definit?, dar situa?ia politic? împiedic? reluarea acesteia. Europa ?i ?ara noastr? erau în plin r?zboi. Acest regulament, extraordinar de bine întocmit, nu va mai fi aplicat dup? r?zboi întrucât era semnat de Ion Antonescu. Va fi modificat ?i adaptat la ...cerin?ele vremii, în 9 septembrie 1946.

De?i dup? r?zboi, în majoritatea ??rilor europene, radioamatorii î?i reiau activitatea, în România aprobarea oficial? a acesteia se va face abia în 1948 ?i reluarea propriu-zis? a activit??ii în 1949.

La 5 noiembrie 1944, r?zboiul dep??ise grani?ele ??rii, dar nu se terminase. Un grup de radioamatori se întâlnesc ?i încearc? reactivarea AARUS. Speran?e ?i visuri...

În 1945, Ministerul Po?telor organizeaz? examene pentru ob?inerea certificatelor de radioamatori. Liviu Macoveanu, Ion R?du??, George Craiu, Raul Vasilescu ?i mul?i al?ii se prezint? cu succes la acestea. Autoriz?rile îns? întârzie. Pasiunea era mare ?i încet, încet, mul?i amatori - în special cei tineri - reîncep traficul folosind indicative false. Exemplu:Mircea Negru?i din Timi?oara era YQ5U, Dan Constantin devine - YR5J sau YR5?J, amintind de fostul indicativ: YR5XJ. Craiu era YR5R.

În toamna anului 1946, un grup de radioamatori vechi ?i noi, printre care Ernest Gross, Cezar Ionescu, Vintil? Golumbovici, Paul Popescu M?l?e?ti, Mihai Vasiliu, Cezar Pavelescu, Trifu Septimiu, George Craiu, Liviu Macoveanu, Ion Cioc, ?tefan St?nescu, Iani Teodorescu etc. au întocmit un memoriu ce a fost trimis la Direc?ia General? PTT din Ministerul Comunica?iilor, Marele Stat Major al Armatei ?i la Ministerul de Interne. Prin aceste memorii se solicita aprobarea relu?rii activit??ii de radioemisie ?i recep?ie a amatorilor ?i reînfiin?area Asocia?iei Amatorilor Români de Unde Scurte - AARUS. Dup? multe luni de a?teptare, memoriile au primit avize favorabile ?i s-a trecut, la începutul lui 1948, la reorganizarea AARUS.

La 25 februarie 1948, Tribunalul Ilfov, Sec?ia Notariat a autentificat Procesul Verbal de Constituire ?i Statutele, luând fiin?? ?Asocia?ia Amatorilor de Unde Scurte din Romania?, stabilindu-se ?i schimbarea prefixului din YR în YO, prefix utilizat ?i ast?zi. Sediul era în Calea V?c?re?ti nr. 55, iar colectivul de conducere era format din: pre?edinte ing. Ernest Gross; vicepre?edinte ing. Cezar Ionescu; secretar Vintil? Golumbovici; casier Constantin Florian; membri: Mihai I. Popescu; Vladimir Gheorghiu; Viniciu Nicolescu; cenzori: ing. Iordan Vasilescu; ?tefan St?nescu, Vladimir Teodorov; cenzori suplean?i: Constantin Honae, Gheorghe Lengel.

În ziua de 2 octombrie 1948, Tribunalul Ilfov, prin Sentin?a nr. 13, acord? personalitate juridic? AAUSR. Hot?rârea va fi publicat? în Monitorul Oficial din 16 octombrie 1948. Dar trebuie s? mai treac? aproape un an pân? la o reluare timid? a activit??ii legale de emisie.

La 23 august 1949, apar în eter primele indicative YO. Primesc indicative ?i autoriza?ii 23 de persoane.

La 16 aprilie 1950, are loc prima Adunare General? a Radioamatorilor YO. Denumirea asocia?iei se schimb? în "Asocia?ia Radioamatorilor de Emisie Recep?ie de Unde Scurte din RPR", având ca pre?edinte pe Ernest Gross (YO3AA). Asocia?ia va ajunge la peste 400 de membri, din care 41 emi??tori ?i va func?iona în str. Jacques Elias nr. 2 din Bucure?ti. ?i aceast? nou? asocia?ie se va înregistra la tribunal. Se organizeaz? cursuri, examene, se încearc? editarea unei reviste. Este vorba de revista "Radioamatorul", din care apare doar un singur num?r. Se elibereaz? autoriza?ii ?i pentru radioamatorii de recep?ie. Acestea aveau forma YO-R-....(3 cifre).

În 1954, activitatea de radioamatorism este încorporat? în cadrul Asocia?iei Voluntare pentru Sprijinirea Ap?r?rii Patriei - AVSAP. Ini?ial denumirea acesteia a fost Asocia?ia Voluntar? pentru Tehnic? ?i Cultur? Fizic? - AVTCF. Sediul central era în Bucure?ti, în Bd. Dacia nr. 13. Asemenea organiza?ii paramilitare func?ionau în toate ??rile cu "democra?ie popular?". Ex. DOSAAF în URSS, OSO - Bulgaria, MHSZ - Ungaria, GST - RD German?, SVAZARM - Cehoslovacia etc. De?i controlat? de militari, activitatea de radioamatorism cunoa?te o revigorare. Se ob?in sedii, se înfiin?eaz? sta?ii colective, se angajeaz? ?efi de radioclub salaria?i în toate cele 16 regiuni administrative, sunt tip?rite c?r?i originale sau traduceri, se construiesc echipamente, se organizeaz? cursuri ?i examene, se tip?resc revistele "Radio" (noiembrie 1954 - octombrie 1955) ?i "Radioamatorul" (decembrie 1956 -septembrie 1958). Sunt preg?ti?i ca radiotelegrafi?ti numero?i tineri.

Printre cei angaja?i la AVSAP ii putem remarca pe: Ovidiu Olaru - YO3UD, Mihai Liu -YO3ZC, Cristian Petric? - YO3ZR ?i Raul Vasilescu- YO3LX. La radiocluburile regionale sunt angaja?i oameni provenind în general din armat?, dar care au ajutat enorm radioamatorismul românesc. Exemplu, Dem Dasc?lu - YO8DD - Suceava, Nicolae Mur?rescu - YO8ME - Bac?u, M. Dobrescu -YO4CS - Gala?i, ?tefan Burduf - Constan?a, David Rusu - YO5DC - Cluj, Alex Kormo? - YO5AFJ - Maramure?, Ion Vere? - YO6GJ - Mure?. Lor li se adaug? numero?i radioamatori activi, dintre care amintim: Dan Constantin - YO2BU, dr. Mircea Avram -YO2VA, Anastase Trentea - YO4ATA, C. Borteanu -YO4WG, N. T?nase - YO4WS, Sever Românu -YO4WV, Gh. Grigorescu - YO4YJ, Vasile Hadnagy - YO5AEX, Iosif Bartl - YO5BQ, L. Kovanda -YO6XI, Gh. St?nciulescu - YO7DZ, T. B?ducu -YO7AOG, D. Andronescu - YO7APM, Al. Sârbulescu - YO7DL, Dorel }anu - YO8RL, Iulian Sc?rl?tescu - YO9VI, Ion R?du?? - YO9WL etc.
Se înfiin?eaz? Radioclubul Central, având indicativul YO3RCC ?i sediu în Bd. Muncii 59. Salaria?i: cpt. Vasile Pancenco, cpt. C. Angelescu ?i C. Vîrban.

În noiembrie 1955 apare revista "Pentru Ap?rarea Patriei", revist? care mai târziu se va transforma în "Sport ?i Tehnic?". În fiecare num?r g?sim ?i câteva pagini dedicate radioamatorismului. Articole cu caracter tehnic, utile pentru radioamatori, se vor g?si ?i în paginile revistei "Tehnium".

La 24 martie 1957, are loc Adunarea General? a membrilor Radioclubului Central. Lucr?rile sunt conduse de YO3RD. Se alege Consiliul de Conducere al Radioclubului Central, consiliu ce r?spundea de "întreaga activitate de propagand?, de înv???mânt ?i metodic?, tehnic?, sportiv? ?i financiar - administrativ?".
Consiliul de Conducere era format din: pre?edinte, Augustin Mitiyko; vicepre?edinte, Vasile Pancenco; secretar, Raul Vasilescu; membri: Alex.M?rculescu, Alex. Popovici, Amalia Partin, Oleg Strumschi, Teodor Ghicadia, Viorel Bo?coianu.
Comisia de revizie: Gh. ?tefan, Constantin Diaconu, Sergiu Costin. George Craiu - YO3RF nu a mai fost ales în func?ii de conducere. De fapt, nu va mai trece mult ?i va fi arestat, f?când aproape 3 ani de închisoare.

La 14 aprilie 1957, Radioclubul Central AVSAP organizeaz? în 3,5 ?i 7 MHz Concursul Republican de Unde Scurte. Au participat 48 de sta?ii de emisie ?i 54 de recep?ie, iar la 14 iulie 1957 este organizat Concursul Interna?ional de Unde Scurte, la care erau invita?i s? participe numai radioamatori din ??rile cu "democra?ie popular?". Aceste competi?ii se vor transforma apoi în campionate na?ionale (CN) ?i ?i campionate interna?ionale (CI) pe care le organiz?m ?i ast?zi.

În mai 1957, în diferite ora?e din ?ar? se organizeaz? expozi?ii cu aparatur? realizat? de radioamatori.

La 15 decembrie 1959, este angajat ?i Iosif Paolazzo - YO3JP, care va fi apoi Secretar General al FRR pân? în iulie 1989. Aceast? func?ie va fi îndeplinit? din august 1989 de c?tre ing. Vasile Ciob?ni?a - YO3APG.

O dat? cu desfiin?area AVSAP prin HCM 970/12 iulie 1960 ?i adresa comun? UCFS - AVSAP 1128/c/31 august 1960, mi?carea de radioamatori din România este inclus? în cadrul Uniunii de Cultur? Fizic? ?i Sport (UCFS) ca ramur? de sport tehnic, al?turi de motociclism, tir, modelism, planorism etc. S-a înfiin?at Comisia Central? a Sportului Radio. Organismele responsabile s-au numit FSAR (Federatia Sportului Aviatic si Radio) schimbata dupa putin timp in FRAS (Federatia Romana de Aviatie Sportiva)

Activitatea de radioamatorism se desf??ura în cadrul Federa?iei Sportului Aviatic ?i Radioamator. La 28 martie 1961, la sediul din Bd. Muncii 59, are loc prima ?edin?? la care au participat: Victor Nicolescu - vicepre?edinte al FSAR; Ion Lep?dat - secretar general adjunct al FSAR; Iosif Paolazzo - instructor FSAR; lt. col. Ion Vidra?cu; Mihai Tanciu, George Filipeanu, Nicolai Oneci, Teodor Ghicadia, Boris Ban?gaf. Victor Nicolescu prezint? noua form? de organizare a radioamatorismului în cadrul UCFS, anun?? Biroul Federal ?i Comisia de Radioamatori. Aceast? comisie era format? din: Mihai Tanciu -pre?edinte; George Filipeanu - vicepre?edinte; Iosif Paolazzo - secretar; lt. col. Ion Vidra?cu, Vasile Ilia?, Traian Dragnea, Boris Ban?gaf, Ion Pantea, Teodor Ghicadia, Nicolae Dr?guleanu, Nicolae Oneci -membri.
Dintre problemele ce st?teau în fa?a acestei comisii amintim: elaborarea unor regulamente de func?ionare a radiocluburilor; stabilirea regulamentelor de desf??urare a concursurilor; examenele de radioamatori; acordarea insignei "Radist de Onoare"; colaborarea cu revista "Pentru Ap?rarea Patriei"; activarea sta?iilor de US ?i chiar UUS; preg?tirea competi?iilor de "Poliatlon Radio" ?i "Vân?toare de vulpi"; încadrarea Radioclubului Central cu un tehnician etc. Delegat pe lâng? MTTc - Liviu Macoveanu - YO3RD.

În aprilie 1961, este aprobat? lista celor propu?i pentru acordarea insignei "Radist de Onoare". Primesc aceast? distinc?ie 30 de radioamatori, dintre care amintim pe: YO2BB, YO3GY, YO3CZ, YO3FN, YO3AQ, YO3FD, YO3RV, YO3GK, YO4WU, YO5LP, YO6XI, YO7DL, YO8ME, YO8DD etc. Se stabilesc ?i primele loturi na?ionale cuprinzând pe cei mai buni din diferite ramuri de activitate.

În septembrie 1961, pentru lips? de activitate, sunt sco?i din Comisia de Radiomatori Ion Pantea ?i T. Dragnea ?i sunt coopta?i Liviu Macoveanu ?i Petre Cristian. Nicolae Oneci asigura redactarea QTC-ului, care se transmitea duminic? diminea?a. Aceste emisiuni vor fi apoi transmise de Liviu Macoveanu, Iosif Paolazzo, Andrei Giurgea, iar, în ultima perioad?, de Vasile Ciob?ni?a. Activitatea începe s? se desf??oare organizat pe baz? de "Calendare competi?ionale", având la baz? un buget propriu ?i planuri de venituri ?i cheltuieli. Num?rul de competi?ii cre?te ?i se diversific?.

Astfel, pe rând, s-a început organizarea de CN de: Unde Scurte (1951); Unde Ultrascurte (1952); Radiotelegrafie vitez? ?i Radiogoniometrie de Amator (1961). Competi?ii cu caracter interna?ional: Crea?ie Tehnic? (1980); CI de Unde Scurte (1950); CI de Unde Ultrascurte (1971); Concursul Interna?ional de Telegrafie Vitez? - Cupa Dun?rii (1970). De asemenea, în colaborare cu Comisiile regionale ?i mai târziu cu cele jude?ene, precum ?i cu alte institu?ii, se organizeaz? ?i multe alte competi?ii. Cre?te astfel nivelul performan?elor ?i un num?r tot mai mare de radioamatori sunt atra?i spre activitatea competi?ional?. Se ob?in ?i numeroase rezultate de excep?ie, pe plan interna?ional, în întrecerile organizate de Uniunea Interna?ional? sau de c?tre diferite ??ri.

În 1964, ia fiin?? Clubul de performan?? YO DX Club ?i se instituie un program de diplome române?ti. La 24 aprile 1964, se acord? primul titlu de Maestru al sportului pentru radioamatorism lui YO3RD - ing. Liviu Macoveanu. Abia în 1968 vor deveni Mae?tri ai sportului ?i al?i radioamatori, dintre care amintim pe: Petre Cezar - YO3FF, George Craiu - YO3RF, Vasile Ilia? - YO3CR, Victor Vazian - YO7DO ?i Victor Demianovschi - YO6AW. To?i pentru activitate în unde scurte. Primele titluri de Maestru al sportului ob?inute pentru telegrafie vitez? au fost acordate în 1970 lui Vasile C?praru - YO3AAJ ?i lui Iosif Ion Mihai - YO3NN. De atunci, num?rul celor care au ob?inut acest titlu a dep??it cu mult o sut?.

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înfiin?area primei asocia?ii a radioamatorilor din România, în 1966 are loc o adunare festiv? la care particip? ?i mul?i radioamatori veterani. O parte din cei care au lucrat înainte de r?zboi se reautorizeaz?, primind indicative noi.

La 30 august 1967, prin Hot?rârea CNEFS nr. 422, Comisia Central? a Sportului "Radio" se transform? în Federa?ia Român? de Radioamatorism, federa?ie autonom? care face ?i ast?zi parte din Ministerul Tineretului ?i Sportului, minister prin intermediul c?ruia s-a primit un sprijin permanent din partea statului. Apar radiocluburi ?i în jude?ele nou înfiin?ate. Activitatea se dezvolt? mult, sunt angaja?i secretari ai Comisiilor jude?ene, se asigur? spa?ii, mobilier ?i condi?ii pentru desf??urarea activit??ii. Apar reglement?ri noi, iar num?rul de radioamatori emi??tori cre?te pân? în 1989 la cca 3000.

În 1982, se acord? primele titluri de Maestru Interna?ional al Sportului urm?torilor radioamatori:
Unde scurte: George Craiu - YO3RF, Vasile Ilia?-YO3CR, Andrei Giurgea - YO3AC, Sever Diaconu -YO4WU, Stefan Fenyo - YO3JW, Gheorghe Cerchez - YO2BB, Silviu Mara - YO8FZ;
Radiogoniometrie: Ion Dracea - YO9BTR;
Unde Ultrascurte: Iulius Iuli - YO2IS;
Telegrafie vitez?: Radu Bratu - YO4HW.

În decursul anilor au func?ionat în conducerea FRR ca pre?edin?i: general C. P?uc? - MFA; ing. Gh. Balae? - MTTc; general Gh. Enciu YO3EG - MApN; general Nicolae Popescu YO3FZZ - MApN; ing. Vasile Oceanu - YO3NL, iar ca vicepre?edin?i: ing. Victor Nicolescu - YO3VN; col. Cezar Petre - YO3FF; ing. G. Craiu - YO3RF; ing. Ilie Mih?escu - YO3CO; ing. Gh. Dr?gulescu - YO3FU; Dan Antoni - YO3ZA; ing. Carol Szabo - YO3RU; ing. Cornel Petreanu - YO8TU.

În perioada 1975-1988, se elaboreaz? 14 Buletine Informative, însumând peste 2 450 de pagini. Se înte?esc colabor?rile cu Uniunea Interna?ional? de Radioamatorism, fiind vizita?i în 1976 de pre?edintele Noel B. Eaton - VE3CJ ?i respectiv -vicepre?edintele acesteia, Victor Clark - W4KFC. Se rezolv? problema cotiza?iilor, iar delega?iile noastre particip? activ la Congresele ?i Conferin?ele Regiunii 1 IARU (Var?ovia, Olanda, Toremolinos, Tel Aviv, etc.).

Dup? Revolu?ia din decembrie 1989, mi?carea de radioamatorism cap?t? o nou? perspectiv?, fiind eliberat? de o serie de restric?ii. Ministerul Comunica?iilor elaboreaz? un nou "Regulament de func?ionare a Serviciului de Amator din România". Se prime?te dreptul de a lucra în benzile WARC (10, 18 ?i 24 MHz) ?i chiar în banda de 6 m (50 -52 MHz). Se elaboreaz? un nou Statut de func?ionare.

Din martie 1990, federa?ia î?i editeaz? propria revist? lunar?, revist? intitulat? pe rând: "Radioamator YO", "Radioamatorul" ?i "Radiocomunica?ii ?i Radioamatorism". Sunt organizate diferite simpozioane tematice ?i competi?ii specifice. Se pun bazele unor Re?ele Na?ionale de Urgen??, care lucreaz? în unde scurte ?i ultrascurte ?i care intervin în cazul unor calamit??i naturale sau situa?ii deosebite. Sunt abordate comunica?iile digitale, benzile superioare de frecven??, se construie?te sau se import? aparatur? modern?. Aproape tot teritoriul ??rii este acoperit cu sta?ii de retransla?ie vocal? sau noduri pentru Packet Radio. Cei peste 6 000 de radioamatori autoriza?i pentru a face emisie sunt grupa?i în cîteva zeci de radiocluburi. Sunt abordate benzile superioare pân? la 1,2 GHz, moduri noi de lucru, traficul pe sateli?i etc.

Activit??i deosebite se organizeaz? cu diferite ocazii: Olimpiade, Eclipsa, Vizita Papei în România, Aniversarea Zilei Na?ionale, Ziua Transmisioni?tilor, Ziua Mondial? a Telecomunica?iilor etc. Apar primele radiocluburi ?i asocia?ii de drept privat, având la baz? Legea 21 din 1924 sau Ordonan?a 26 din 2000. Se import? aparatur? modern?, dar se ?i realizeaz? în ?ar?: filtre, antene, kit-uri ?i subansamble. Tehnica modern?, informatica, microprocesoarele, prelucrarea digital? a semnalelor p?trund ?i în practica obi?nuit? a radioamatorilor.

Activitatea acestora se diversific?, cuprinzând în principal urm?toarele domenii: radiocomunica?ii ?i trafic radio în unde scurte ?i unde ultrascurte; telegrafie vitez?; radiogoniometrie de amator; comunica?ii digitale ?i re?ele de urgen??; construc?ii de aparatur? ?i cercet?ri în domeniul radiocomunica?iilor.

În prezent, în întreaga lume exist? peste 3 milioane de radioamatori autoriza?i care lucreaz? pe diferite frecven?e, începând cu undele scurte ?i terminând cu microundele, folosind cele mai diversetipuri de emisiuni (telegrafie, SSB, transmisii digitale sau video). Sunt studiate moduri noi de propagare, precum ?i comunica?iile spa?iale.

Radioamatorismul este un hobby, dar este ?i o activitate cu deosebit impact social, dezvoltând interes pentru electronic?, radiocomunica?ii ?i informatic?. Lumea radioamatorilor este deosebit de eterogen?, cuprinzând cercet?tori ?i speciali?ti în electronic?, dar ?i elevi, studen?i, actori, pre?edin?i de state, cosmonau?i, savan?i, medici, muncitori etc. Pe to?i îi une?te dorin?a de perfec?ionare, de autodep??ire, de interconectare uman?, fascina?ia noului.

Forul Interna?ional al Radioamatorismului (IARU) î?i are sediul în SUA ?i este condus de Richard Baldwin - pre?edinte; Michel J. Owen - vicepre?edinte; Larry E. Prince - secretar. Pe parcursul anilor, mai mul?i reprezentan?i ai radioamatorilor din ?ara noastr? au f?cut parte din diferite grupe de lucru în calitate de membri IARU. În anul 2000, reprezentan?ii României în Grupul de lucru "Telegrafie vitez?" erau Carol Szabo ?i Gheorghe Dr?gulescu.

Componen?a Biroului FRR în anul 2000: Nicolae Popescu - pre?edinte de onoare; Vasile Oceanu - pre?edinte; Cornel Petreanu - vicepre?edinte; Vasile Ciob?ni?a - secretar general; Gheorghe Dr?gulescu - secretar federal; Radu Bratu, Mihai Mateescu, Adrian Sini?aru, Ioan Folea, Vasile Durdeu, Marcel Aleca, Nicolae Dinc?, Adrian Endrejewschi, Adrian St?nescu, Vasile Pestri?u, Gheorghe Nae - membri.

Radioamatorii români au cucerit la toate cele trei ramuri, la CM ?i CE de seniori, 22 de medalii (2 deaur, 8 de argint ?i 12 de bronz), dintre care 7 în probe feminine, 11 în cele masculine ?i 4 în probe mixte. Juniorii au ob?inut, la CM ?i CE de telegrafie vitez? ?i radiogoniometrie, 11 medalii (1 de aur, 7 de argint ?i 3 de bronz), dintre care 3 în probe feminine ?i 8 în cele masculine.

Bilan?ul pe ramuri al radioamatorilor, pân? în anul 2000 inclusiv, este urm?torul:
UNDE SCURTE
- o medalie de argint (1987), 2 medalii de bronz (1992 ?i 1993) la masculin ?i o medalie de bronz la mixt (1994), toate ob?inute la CM în probele pe echipe formate din 17-25 de sportivi, precum ?i o medalie de bronz la CE din anul 2000 (Silviu Moldovan);
TELEGRAFIE VITEZ? - la CM de seniori
- o medalie de aur (Janeta Manea în 1995), 2 medalii de argint (1995 ?i 1997) ?i 2 medalii de bronz (1995) - toate în probe feminine, precum ?i 2 medalii de argint ?i 2 de bronz ob?inute în 1995 în probe masculine, la care se adaug? 3 medalii de bronz câ?tigate în 1995, 1997 ?i 1999 în probele mixte pe echipe; radiotelegrafi?tii juniori au cucerit 4 medalii de argint ?i 2 de bronz la CM, precum ?i o medalie de aur ?i 2 de argint la CE de juniori din 1983, toate apar?inând sportivei Manuela Ailinc?i;
RADIOGONIOMETRIE
- o medalie de aur la CM din 1986 prin Natalia F?get; la CE de seniori din 1977
- o medalie de argint(echipe feminin), 2 medalii de argint (echipe masculin) ?i o medalie de bronz (individual masculin); juniorii au câ?tigat o medalie de bronz la CM din
1998 ?i o medalie de argint la CE din 1977.

În anul 2001, radioamatorii români au câ?tigat o medalie de bronz la CM de telegrafie (seniori), în proba recep?ie vitez? pe echipe, iar juniorii au ob?inut 2 medalii de bronz la CM de telegrafie.

Tot în anul 2001, federa?ia s-a reorganizat în conformitate cu prevederile Legii educa?iei fizice ?i sportului Nr. 69, din 28 aprilie 2000. Adunarea general? din 17 noiembrie a adoptat noul Statut ?i a ales Consiliul de administra?ie (format din 15 membri), ca organ de conducere al federa?iei, având ca pre?edinte de onoare pe Radu Bratu ?i ca pre?edinte pe Vasile Oceanu. S-a stabilit, de asemenea, Consiliul director - organul de administrare ?i gestionare al federa?iei - compus din:
Vasile Ciob?ni?a - secretar general;
Gheorghe Dr?gulescu - secretar federal;
Ioana Berbecaru - contabil.

 

Text original: ing. Vasile Ciobanita, YO3APG (fost secretar general al Federatiei Romane de Radioamatorism, S.K. 01.01.2012)

 

Tabel cronologic rezumativ:

evolfrr

evolfrr3

In loc de incheiere...

La ora la care preluasem articolul (10AM), n-am gasit semnatura nici unui autor. Totusi, mai tarziu, am regasit parti masive din el pe site-ul radioamator.ro, unde la 9 martie 2006 semna ... Vasile Ciobanita. Stilul in care e scris ii era caracteristic: succint. 

Am completat cu fotografii diverse, dar as dori foarte mult ca istoria sa poata fi continuata din 2001, si cu bune si cu rele. Ideea e sa nu se rupa verigile de informatie, ar fi pacat...

Cezar,YO3FHM